Migrația medicamentelor în străinătate, reîntoarcerea pacienților la tratamentul de acum 20 de ani, farmacii falimentare, acestea sunt efectele deciziei ministrului Sănătății de reducere a prețului medicamentelor incluse în programele naționale de sănătate, atrag atenția producătorii și distribuitorii. Sursa: ADRIAN SCUTARIU

Aceștia strigă la unison că ministerul „le-a servit” măsura fără să-i consulte înainte și vin cu alternative ca să se renunțe la politica de scădere a prețului de decontare a medicamentelor din lista C2 (cancer, diabet, TBC, HIV/SIDA).

„Cu toate că în anul 2009, România a aliniat prețurile de producător ale medicamentelor la nivelul minim european, în mod paradoxal, pacienții au acces din în ce mai redus la anumite medicamente, datorită fenomenului de exporturi paralele, care este în creștere (în prezent estimăm piața exporturilor paralele la 15-20%). La un preț foarte mic, medicamentele devin ținta re-exportatorilor, tentați să le comercializeze către state unde prețurile sunt mai mari (Germania, Danemarca, Marea Britanie). Evident, vor rămâne medicamentele vechi de 20 de ani”, atrage atenția Bogdan Jagodic, membru în Consiliul Director ARPIM.

Taxarea producătorilor în funcție de profit și actualizarea listei de compensate

Pachetul de măsuri propus de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente include taxarea progresivă a producătorilor farma în funcție de profitul obținut (clawback), returnarea unui procent de 10% din sumele pe care le cheltuie statul cu programele naționale de sănătate, modificarea listei de medicamente compensate și respectarea termenelor de plată către farmacii.

„Creșterea bugetului pentru medicamente prin clawback și suplimentarea bugetului prin payback, dar și impunerea unor plafoane de volum vor menține accesul pacienților la tratamentul compensat, dar vor facilita accesul ace