Studiul realizat de Comisia Europeană în toamna anului trecut arată o scădere dramatică a încrederii românilor în Uniunea Europeană. Dacă, în mai 2011, 60% dintre români aveau încredere în UE, în noiembrie aceasta scăzuse la 46%.
Prin comparaţie, scăderea medie la nivelul UE27 a fost de numai 8%. Cum se explică, atunci, această prăbuşire dramatică înregistrată în România? Autorii Eurobarometrului oferă o posibilă dublă explicaţie. Aceasta ar consta în „expunerea la evenimentele internaţionale legate de criza din zona euro şi din întreaga lume'' coroborată cu „măsurile luate de guvernul român pentru combaterea crizei''.
Cu alte cuvinte, românii au văzut măsurile de austeritate impuse de troika FMI-UE-BCE Greciei, măsurile similare luate de Italia, Spania, Irlanda sau Portugalia la presiunile Bruxelles-ului/Germaniei şi, comparându-le cu măsurile similare adoptate de guvernul Boc - tăierea salariilor bugetarilor, îngheţarea pensiilor, creşterea TVA etc, - şi au conchis că Europa se îndreaptă într-o direcţie greşită. Această interpretare pare susţinută şi faptul că toate în statele afectate de criza datoriilor suverane din aşa-numitul grup PIIGS - Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania - încrederea în Europa se situează sub media UE27 de 38% în vreme ce în ţările care au fost cel mai puţin afectate de criză (ţările scandinave, Polonia, Bulgaria), aceasta se menţine semnificativ peste 50%.
Aceasta este însă o interpretare limitată, oarecum binevoitoare şi, deci, înşelătoare. Pe de o parte, numai 28% dintre români se consideră bine informaţi cu privire la chestiunile europene, sub media UE27 de 33%, dar pe de alta această cifră nu spune prea multe. Principala sursă de informaţii a românilor o reprezintă televiziunea (80%), urmată la mare distanţă de internet, (6%), presa scrisă (4%) şi radio (3%). La nivelul UE27, televiziunea rămâne domina