Angioplastia coronariană, cunoscută şi ca angioplastie coronară transluminală percutană (PTCA), datorită faptului că se execută prin piele şi prin lumenul arterial, a fost dezvoltată pentru prima oară în anul 1977 de Andreas Gruentzig. Prima intervenţie a avut loc la 16 septembrie în acel an, la Zürich. De aici, procedura a fost adoptată de Universitatea Emory din SUA, avându-l ca promotor pe Merril Knudtson, tehnica trecând apoi, în anul 1991, la Calgary, Alberta (Canada). Deceniul al nouălea din secolul trecut consemnează adoptarea procedurii la numeroase centre medicale de vârf ca tratament validat pentru boala arterei coronare. (...) Scopul intervenţiei este de a reduce sau a elimina simptomele legate de circulaţia sanguină în această arteră, incluzând angina (durerea precordială), dispneea şi insuficienţa congestivă a cordului. Intervenţia coronariană percutană este, de asemenea, utilizată pentru a avorta o infarctare miocardică acută, cu reducerea specifică a mortalităţii. Desigur, tehnica nu este lipsită de riscuri, dar acestea sunt mai frecvente la: persoane de peste 75 de ani, cele suferind de diabet ori nefropatie, la sexul feminin, persoane la care funcţia de pompare a cordului este deficientă sau care au alte boli cardiace extensive. La Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă Bucureşti au avut loc, la 8 aprilie a.c., o conferinţă de presă şi o întâlnire de lucru organizate de Ministerul Sănătăţii cu reprezentanţi de vârf ai Cardiologiei şi Medicinii de urgenţă, în scopul lansării noului Program de tratament invaziv al infarctului miocardic acut. Pentru început, dl prof. dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele Comisiei de Cardiologie a Ministerului Sănătăţii a făcut o documentată expunere privind situaţia Cardiologiei intervenţionale în ţara noastră. În ţările Europei Occidentale, infarctul miocardic acut este mai des abordat d