Fie că sunt specialişti în inginerie, ştiinţe economice sau juridice, cei mai mulţi dintre preşedinţii comisiilor parlamentare ale guvernului Ponta II şi-au început cariera profesională pe funcţii corelate cu studiile absolvite în principal în sectorul privat. Deşi există printre aceştia şi persoane care şi-au făcut debutul în politică mai târziu, fie în timpul guvernului Năstase sau chiar începând cu anul 2008, majoritatea preşedinţilor comisiilor parlamentare sunt oameni cu experienţă în politică de cel puţin 15 ani.

În perioada următoare, printre cele mai importante decizii pe care aceştia va trebui să le ia sunt nu­mirea şefilor şi a conducerii Au­torităţii de Supraveghere Finan­ciară (ASF - care va reuni comi­siile pen­tru supra­veghere a asigurărilor, a siste­mului de pensii private, precum şi a valo­rilor imobiliare), toate autorităţile de supra­veghere financiară active de până acum fiind desfiinţate, cu excepţia celor ce ţin de BNR, precum şi numirea mem­brilor ASF. De asemenea, în 2014 expiră mandatul conducerii BNR şi vor fi noi numiri. Preşedinţii comisiilor parlamen­tare se vor ocupa în acest mandat de apro­barea unora dintre cele mai importante legi propuse de Guvern, precum cea a bugetului de stat, legea sănătăţii sau cea a asigurărilor sociale.

În prezent, Parlamentul este compus din 44 de comisii (Camera Deputaţilor şi Senat), numărul preşedinţilor acestora ajungând la 42 de persoane (două dintre comisiile comune neavând infor­maţii disponibile cu privire la organi­gramă - n. red.), potrivit datelor publicate pe site-urile Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Ce îşi propun oamenii care vor avea un cuvânt greu de spus în aprobarea celor mai importante legi venite în Parlament? "Am acelaşi obiectiv ca până acum - elaborarea unei legislaţii coe­rente, care să ducă la creşterea economică a României", spune Mihai Tudose, pre­şedint