Grecia este, fără putinţă de tăgadă, un caz extrem. Decizia Guvernului de a închide brusc, fără preaviz, posturile publice de radioteleviziune este una fără precedent, cel puţin într-un stat democratic, şi, pe deasupra, şi membru al UE.

Dar, dincolo de exemplul elen, radiourile şi televiziunile publice din întreaga Europă sunt constrânse să strângă cureaua din cauza austerităţii, pentru a putea face faţă crizei şi a participa la eforturile bugetare, comentează agenţia franceză de presă.

SPANIA

În Spania, Guvernul conservator, care este angajat într-un efort fără precedent de a scoate ţara din criză, a prevăzut anul trecut o reducere de 204 milioane de euro din fondul alocat radiourilor şi televiziunilor publice (RTVE).

Reducerea se aplică la suma alocată direct de stat către RTVE, care a scăzut de la 535 de milioane de euro în 2011 la 331 de milioane de euro în 2012. După acest anunţ, audiovizualul public spaniol a fost marcat, în vara lui 2012, de concedierea unora dintre cele mai cunoscute figuri ale sale, creând o stare de incertitudine în rândul jurnaliştilor.

PORTUGALIA

În Portugalia, confruntată cu grave dificultăţi bugetare, Guvernul de centru-dreapta a anunţat că doreşte să privatizeze parţial audiovizualul public. Proiectul, niciodată prezentat în mod clar, ar trebui să includă vânzarea unuia dintre cele două posturi publice, dar a fost foarte contestat. În august 2012, administraţia Radio-televiziunii publice portugheze (RTP) a demisionat în bloc, în semn de protest faţă de modelul de privatizare ales. Polemica a reizbucnit când un grup de media cu capital angolez s-a arătat interesat. Apoi, în ianuarie, guvernul a anunţat amânarea pe termen nedeterminat a privatizării şi punerea la punct a unui plan de restructurare pentru reducerea costurilor audiovizualului public. Guvernul nu a