"Un roman despre estetica trădării şi... erosul complicităţii", scrie LA Times despre volumul "Legături de sânge", apărut recent la Editura Trei. Autoarea, Ceridwen Dovey, a răspuns câtorva întrebări...
• În primul rând aş vrea să te felicit pentru acest debut literar extraordinar. "Legături de sânge" tocmai s-a publicat şi în România şi după cum stau lucrurile cred că va fi un adevărat succes. E un roman puternic, extrem de bine scris, cu personaje foarte frumos dezvoltate - te rog, povesteşte-ne cum ai ajuns să scrii această carte.
Mulţumesc pentru complimente! Am început să scriu "Legături de sânge" în Cape Town, la întoarcerea mea în Africa de Sud, după zece ani în care am trăit departe de ţara mea. Iniţial am vrut să fac acolo filme documentare şi una dintre ideile pe care le aveam atunci era să realizez un scurtmetraj despre ex-preşedintele Thabo Mbeki, care să se concentreze pe oamenii din jurul său, cei care lucrau pentru el fără a fi implicaţi în politică.
Până la urmă nu am găsit fondurile necesare realizării acestui proiect, dar ideea în sine a rămas şi, în cele din urmă, m-am înscris la un Master de Creative Writing, la Universitatea din Cape Town şi astfel ideea s-a materializat într-un roman. Rezultatul în sine este mult mai întunecat decât mă aşteptam - personajul preşedintelui din romanul meu nu îl are ca punct de plecare pe Mbeki. Am descoperit că mi-e mai uşor să îl scriu sub forma unei fabule, fără să dau indicii clare cu privire la geografie şi locul unde se desfăşoară acţiunea.
• Un bărbier, un bucătar şi un portretist - de ce ai ales aceste profesii pentru personajele tale?
Sunt o sud-africană albă, care a atins vârsta adolescenţei în timpul apartheidului 1. Din acest motiv am încercat să înţeleg natura răului colectiv, a complicităţii şi a vinovăţiei. Sunt mai puţin interesată în noţiunile simplist