Liderii UE s-au reunit în acest weekend pentru al 13-lea summit pentru rezolvarea crizei zonei euro ţinut în ultimele 21 de luni.
Deşi la nivel declarativ întreaga Uniune doreşte rezolvarea rapidă, fără efecte de contagiune, a situaţiei din Grecia, discuţiile din acest weekend nu au adus rezultatele scontate, scrie presa străină. Miercuri va avea loc un nou summit, în care liderii UE ar urma să prezinte, în mod concret, planul comun de salvare a zonei euro.
Dacă la nivel oficial salvarea Greciei este prioritatea zero, la nivel neoficial se pare că cele mai importante economii din zona celor 17 state care folosesc moneda unică europeană, Germania şi Franţa, încă nu au ajuns la un consens privind metoda de evitare a colapsului zonei euro.
Soluţia cea mai probabilă rămâne, în continuare, reducerea cu 50% a datoriei Greciei
Printre variantele de rezolvare a crizei regionale se numără atât sporirea arsenalului financiar de care dispune Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF), fondul de salvare al zonei euro, cât şi asumarea de către investitorii privaţi a unei reduceri de până la 50% a datoriei pe care Grecia ar trebui să le-o plătească, dar şi eventuala sporire a atribuţiilor Băncii Centrale Europene (BCE).
În timp ce declaraţiile oficiale ale înalţilor reprezentanţi ai UE încearcă să calmeze spiritele, pe holuri, la doar câţiva metri de microfoane şi de camere TV, se vorbeşte cu înfrigurare despre ceea ce ar putea urma. "Trebuie să fim serioşi. Se vorbeşte despre noi măsuri de protejare a zonei euro, dar fondul de salvare de 440 de miliarde de euro ar putea dispărea dintr-o singură înghiţitură, lăsând zona euro fără niciun fel de protecţie financiară", le-ar fi spus Jan Kees de Jager, ministrul olandez al Finanţelor, colegilor de şedinţă, conform The Telegraph.
Jan Kees de Jager a făcut referire la un raport comun al