Potrivit studiului BNS „De ce nu sunt bani la pensii?“, 42% din deficitul de anul acesta provine din majorările făcute în 2007 şi 2008. Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a declarat ieri că dobânzile la creditele pentru plata la zi a pensiilor vor duce, în doi-trei ani, la colapsul sistemului public.

Foştii angajaţi SRI îşi cer în instanţă pensiile

Studiul, realizat de mai mulţi economişti şi statisticieni, în cadrul unui proiect pe bani europeni derulat de BNS, face o comparaţie între bugetul de pensii din 2007 (când era în echilibru) şi fondul pe anul în curs, când se estimează un deficit record de 14,9 miliarde de lei. Acest gol reprezintă 2,75% din PIB‑ul prognozat pe 2011.

Pentru prima oară, un grup de specialişti a calculat impactul pe care l-au avut asupra fondului de pensii măsurile luate în ultimii ani de către guvernele care s-au perindat la Putere. Echipa coordonată de conferenţiarul universitar Liviu Voinea a identificat şase decizii importante emise între 2007 şi 2011 care au provocat gaura din sistemul public de pensii. Proporţia cea mai mare, de 42%, adică aproape 6,2 miliarde de lei, vine din măririle de pensii pe care le-au acordat liberalii în anii 2007 şi 2008, arată studiul. Care a fost măsura care a „dat peste cap” sistemul de pensii din România şi ce soluţii se impun?

Creşterile de pensii din 2007 şi 2008

Între 2000 şi 2008, pensiile din UE 27 au crescut, în medie, cu 9,4%. În România, majorările din acel interval de timp au fost de 60,3%. Grupul coordonat de Liviu Voinea consideră că aceste măriri s-au făcut justificat: pensiile erau foarte mici, iar boomul economic de după 2005 permitea astfel de acte care ţin de justiţia socială. În opinia specialiştilor care au lucrat pentru proiectul BNS, aceasta este singura măsură, din cele care afectează bugetul de pensii, care nu a fost de natură politică. Cel