Care a fost contextul internaţional favorizant şi ecoul retragerii trupelor sovietice din România?
Care a fost contextul internaţional favorizant şi ecoul retragerii trupelor sovietice din România?
La această întrebare a dat răspuns d-na Anneli Ute Gabanyi. Stabilită în Germania, a lucrat ca analist la Radio Europa Liberă şi cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene (München şi Berlin). În mediile de specialitate este cotată ca reputat expert al schimbărilor din România secolului al XX-lea.
INTERPRETĂRI. Motivul pentru care sovieticii şi-au retras trupele de ocupaţie din România în primăvara lui 1958 a rămas pentru multă vreme şi pentru multă lume un semn de întrebare şi un mare mister.
Faptul retragerii nu se poate contesta, dar motivele au fost – şi uneori sînt şi astăzi – interpretate în aşa fel încît să servească teza mult răspîndită şi cu fervoare apărată pînă astăzi cum că România nu ar fi dus vreodată o politică de autonomie faţă de Uniunea Sovietică, gesturile şi acţiunile conducătorilor de la Bucureşti reprezentînd simple "cacialmale" îngăduite de – sau convenite cu Moscova. În paranteză fie spus – este limpede cui serveau şi încă mai serveşte o astfel de interpretare a istoriei recente…
Realitatea politica este însă alta, iar documentele devenite accesibile în urma dezmembrării blocului sovietic, a căderii regimurilor comuniste şi a deschiderii arhivelor, vorbesc o cu totul altă limbă. Privite dintr-un unghi mai puţin "româno-centric" decît se obişnuieşte la Bucureşti, lucrurile se prezintă infinit mai complex, retragerea trupelor sovietice din România fiind doar consecinţa unor mutări mult mai ample şi de lungă durată pe tabla de şah a Războiului Rece dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Problema cea mai fierbinte în acest joc periculos era cea a Germaniei, problema num