La o zi de la momentul în care oamenii ajungeau pe Lună, Ceauşescu se mândrea cu o altă minune tehnologică: exemplarul 10.000 al Daciei 1100, primul autoturism românesc.
În 22 iulie 1969, în colţul din dreapta jos al primei pagini din „Scânteia“, scris cu litere de-o şchioapă, apărea următorul anunţ: „Un succes strălucit al gândirii ştiinţifice: Oameni pe lună!“. Dedesubt, pe aproape 20 de rânduri, se întindea, redactat în litere şi mai mici, un mesaj formal, intitulat „Telegramă Excelenţei Sale, Richard Nixon“ în care se preciza, printre altele: „Aselenizarea şi plecarea cu succes de pe satelitul Terrei a cabinei spaţiale «Vulturul» reprezină o victorie epocală a ştiinţei, o expresie strălucită a capacităţii creatoare a umanităţii, un moment memorabil în istoria cunoaşterii universale“. Semnat, în caractere miniscule: Nicolae Ceauşescu.
Acelaşi nume avea însă să-şi ia „revanşa“ pe tot restul paginii întâi a aceleiaşi publicaţii. Sub titlul „Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţul Argeş. Entuziasta primire făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu“, ce se întindea pe jumătate din spaţiul destinat redactării, era descrisă, cu lux de amănunte, una dintre peregrinările prin ţară ce anunţau al X-lea Congres al PCR.
Se întâmplase cu o zi înainte, în 21 iulie 1969, la numai câteva ore după ce americanii revendicau marea victorie ştiinţifică a primei aselenizări, iar cuvintele „The Eagle has landed“ făceau înconjurul lumii. În acea dimineaţă, românii hipnotizaţi de imaginile ce se transmiteau în direct la televizor îl puteau vedea, la ora locală 4.56 (2.56, după standardul UTC), pe astronautul Neil Armstrong păşind pe Lună în ceea ce şi-a revendicat în istorie, deopotrivă, titlurile de „cea mai mare descoperire ştiinţifică“ şi „cea mai mare manipulare a maselor“.
La 44 de ani de la acele evenimente ce aveau să schimbe iremediabil istoria de
