Este vorba de o boală contagioasă cu o evoluţie foarte lentă, cauzată de o micobacterie, care atacă nervii şi muşchii şi sfârşeşte prin a provoca paralizia şi infirmităţi definitive ale membrelor şi ochilor dacă nu este tratată la timp, informează Agerpres . Sursa citată mai precizează că lepra – boală menţionată încă din Vechiul Testament - afectează încă, în prezent, peste 200.000 de persoane pe an, potrivit AFP.
Profesorul britanic Stewart Cole, specialist în această maladie, recunoaşte că “s-au înregistrat progrese enorme în tratarea şi ţinerea sub control a epidemiei. Şaisprezece milioane de bolnavi au fost trataţi prin polichimioterapie (MDT) şi vindecaţi... De patru sau cinci ani, numărul de noi cazuri în fiecare an rămâne relativ constant, de peste 200.000 ”, potrivit Agerpres.
„ OMS începe să-şi pună întrebări. Ni s-a spus de-a lungul timpului că, dacă vom continua să aplicăm MDT, incidenţa se va reduce, încetul cu încetul, la zero, însă nu se întâmplă aşa, iar asta ne preocupă', afirmă prof Cole.
Istoricul bolii
Boala este cunoscută din vechime, fiind amintită deja în primele izvoare scrise din istorie. Cercetările mai recente au stabilit că locul de origine a bolii este Africa de est. De aici boala s-a extins în Europa și Asia ajungând în India.
In vechiul testament din Tora, partea Leviticus (cartea 3-a a lui Moise), boala este descrisă amănunțit în capitolul XIII vers. 1-46. De menționat că aici lepra nu este considerată ca o boală diferită de alte boli dermatologice ca Lupus erythematodes (boală de piele cu o etilogie necunoscută), sau „Lupus vulgaris” (tuberculoză dermică), cauza fiind necunoscuta datorita cunoștințelor medicale puține din acel timp.
La fel boala este amintită în Roma și Grecia antică. O preocupare deosebită cu această boală a fost în timpul lui Cicero. Mai târziu prin secolele VII și VIII
