BNR încurajează folosirea instrumentelor de plată, în condiţiile în care gradul scăzut de bancarizare din România favorizează economia subterană.
Ruxandra Avram, şef serviciu în cadrul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, a declarat recent că intensificarea gradului de bancarizare va determina aducerea la lumină a economiei subterane.
Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă AT Kearney la cererea Visa, extinderea plăţilor cu cardul este un pas esenţial pentru aducerea sub control a economiei nefiscalizate, care este încurajată de ponderea mare a plăţilor cash - foarte dificil de urmărit.
Reprezentanta BNR a amintit printre coordonatele băncii centrale în acest domeniu eliminarea riscurilor de contrafacere a instrumentelor de plată şi de fraudă prin intermediul acestora şi asigurarea finalizării şi decontării plăţilor în condiţii optime.
"BNR facilitează competiţia pe piaţă şi nu impune utilizarea anumitor instrumente de plată, ci doar solicită existenţa elementelor obligatorii pe care aceste instrumente trebuie să le conţină, precum şi respectarea regulilor de procesare în sistemele de plăţi autorizate", a explicat Avram.
Ea a menţionat că instrumentele de plată cu risc sunt cardurile şi instrumentele de plată cu acces la distanţă. "Instrumentele de plată trebuie să fie sigure astfel încât să se asigure menţinerea încrederii publicului în moneda naţională."
Avram susţine că în sfera de responsabilitate a băncii centrale nu intră relaţia bancă - client în ceea ce priveşte decontarea plăţilor, banca centrală asigurând prin reglementările emise finalizarea transferurilor de fonduri între prestatorii de servicii de plată.
Instrumentele de plată pot să fie de tip transfer credit (ordin de plată), de debit (cec, cambie, bilet la ordin), de tip debitare directă sau de plată electronic