Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP) a instituit, la Constanţa, în cadrul Congresului naţional de istorie a presei, Premiul naţional pentru jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan". Distincţia s-a acordat la 111 ani de la naşterea primului român licenţiat în jurnalism. La eveniment a fost prezentă, alături de oameni de presă sosiţi din toată ţara, prof.dr. Letiţia Opreanu, fiica jurnalistului Cărpinişan, care are o poveste incredibilă de viaţă.
Nicolae Cărpinişan s-a născut pe 6 ianuarie 1900, la Constanţa. În timpul primului război mondial, refugiat la Iaşi, jurnalistul tipăreşte lucrările lui Nicolae Iorga. După terminarea războiului, revine la Constanţa şi lucrează ca maistru tipograf. În următorii ani, publică la revista „Şoapte" şi editează gazeta de orientare social-democrată „Dobrogea economică". Camera de Comerţ din Constanţa îi oferă, în 1924, o bursă la Sorbona şi studiază la Şcoala superioară de jurnalism. Se specializează în jurnalism, economie politică şi economie agrară. În acelaşi timp, scrie piese de teatru, este regizor, secretar literar. Citeşte orice cu plăcere şi din toate extrage ceva.
Condei greu încercat
Fiica sa, profesoara Letiţia Opreanu, spune că a trăit cu intensitate toate evenimentele istorice pe care le-a traversat. Tresare când rememorează anii '50, atunci când în gimnaziu şi în liceu nu era voie să discuţi. Mai apoi, în facultate, a avut colegi care au făcut puşcărie pentru doina eminesciană şi pentru Goga. Tatăl său a fost tot timpul în pericolul de a fi aruncat în cătuşe. Jurnalistul era pe listele negre. Instaurarea regimului comunist avea să-i pună la încercare libertatea de a scrie. „A fost apreciat în perioada interbelică, până a venit comunismul. Atunci au încercat să se folosească de el, însă nu a acceptat", dezvăluie Letiţia Opreanu. Între anii 1945-1950, Nicolae Sever Cărpinişan a coordonat mişcarea cu