Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, este mulţumit. Într-o vizită făcută la Craiova, a declarat că examenul de Bacalaureat din 2011 este „cel mai corect“ din ultimii 20 ani. Ministrul nu se opreşte aici: el afirmă că, că dacă ultimele „20 de generaţii“, adică „cei care au între 38 şi 18 ani“, nu ar fi „fraudat“ examenul, atunci România ar fi arătat altfel.
Şeful de la Educaţie tot spune lucrurile astea, de la primul record negativ înregistrat la Bac-ul din acest an, examenul scris de română, când peste 200 de copii de 18 ani au fost daţi afară din sala de examen. Numărul celor care nu au renunţat la fiţuici deşi ştiau că sunt camere de supravghere în clase aproape s-a triplat între timp. Partea bună este că avem mai puţine îndoieli privind corectitudinea Bac-ului.
Reversul medaliei: numărul mare de „copişti“, ca şi dezechilibrele de la Evaluarea Naţională (au fost prea multe note bune, ceea ce arată că la acele examene s-a copiat) nu reprezintă decât semnul că mentalitatea „fiecare se descurcă cum poate“, şi nu neapărat corect sau legal, departe de a se fi redus, capătă rădăcini tot mai adânci în societatea românească. Profesorii cu venituri derizorii vor fi tentaţi să-i ajute pe elevii care n-au învăţat, dacă nu pentru şpagă, atunci dintr-un sentiment de solidaritate cu cei la fel de săraci ca şi ei. Tot mai mulţi caută soluţii pe cont propriu pentru supravieţuire şi trasmit aceste „valori“ copiilor lor.
Până când nivelul de trai va mai creşte, mai e. Până când românii nu vor fi mai siguri că îşi pot construi fără „descurcăreli“ viitorul, nu se va schimba nimic. Şi riscăm, la anul, un Bac şi mai corect, cu şi mai mulţi trişori daţi afară din sala de examen.