În atelierul strungărie grea de la „Independenţa“-Sibiu nu se prea ocupă nimeni de muncitorii care învaţă la şcoala serală. (...) Nu ştiu de ce inginerul Mircea Florian, maistrul atelierului nostru, nu întreprinde nimic pentru a ne ajuta. N-a aranjat nici măcar schimburile în care lucrăm, deşi era sarcina lui. (...) Tov. ing. Mircea Florian nu s-a interesat niciodată ce facem la şcoală, cum învăţăm. Pentru această purtare a sa, maistrul nostru a fost criticat în adunarea organizaţiei de partid din uzină. Până acum nu se prea văd multe semne că şi-ar fi însuşit critica. Ing. Mircea Florian este tânăr şi a învăţat carte în anii regimului nostru. Mă întreb surprins: de ce atunci se poartă aşa? De ce la rândul său nu-i sprijină pe cei dornici de învăţătură? (Iosif Goţa, strungar, Sibiu - „Scânteia“, joi, 7 ianuarie 1960)
Anii ’70. Despre „Tânăra Gardă“, în „limba de lemn“
A lucra într-o fabrică de tricotaje - aceasta numindu-se în cazul de faţă „Tânăra Gardă“ - este, fără îndoială, o chestiune de responsabilitate. (...) Această conştiinţă a responsabilităţii s-a desprins pregnant din întreaga desfăşurare a adunării salariaţilor întreprinderii „Tânăra Gardă“. Darea de seamă a comitetului de direcţie privind activitatea pe anul 1969 şi cifrele de plan pe 1970, numeroasele discuţii au relevat spiritul lucid cu care e privit - în acest colectiv - rostul social al angajaţilor, maturitatea lor de concepţie şi profesie, echilibrul, gradul valoric al activităţii. (...) S-a reţinut, în anul trecut, că aici în fabrică s-au realizat anumite produse cu parametri calitativi ridicaţi, că s-au proiectat contexturi menite a reduce consumul de materii prime... („Informaţia Bucureştiului“, marţi, 10 februarie 1970)
BIJUTERII DE MARE. Irina Petrescu a dat strălucire şi rolurilor mici
de care a avut parte în extraordinara sa cari