"Noi, poetii, suntem de fapt niste fecundatori, un fel de taurasi de monta cu pedigree. Ii consideram cantitati neglijabile pe cititori, dar suntem gata sa ne dam peste cap, sa ne punem tichia de claun cu clopotel ca ei sa ne auda, sa ne accepte invitatia, sa ne vina in pat, sa se iubeasca cu noi". .. E mult adevar in ce spune laureata Premiului Gundolf in acest fragment dintr-o conferinta sustinuta la Neptun. Poetul traieste pentru a fi citit si admirat. Privind insa destinul poetic al Norei Iuga, nu pot sa nu citez cuvintele Mantuitorului: "Nici un profet nu e primit in tara sa". (Marcela Gheorghiu)
E foarte interesant cum m-am lasat eu domesticita, acceptand cu atata placere sa-mi fac o familie. De acea nebuna aventura de care aminteam, ca sa fiu sincera, nu prea am avut parte, in primul rand pentru ca am trait intr-un regim in care aventura nu era posibila. Totul era tern, monoton, uniform, fiecare zi era aidoma celeilalte, era exclus sa poti astepta neprevazutul iar acesta sa si vina, decat, eventual, in rau. Dar ce a fost intr-adevar, zic eu, de nepretuit in viata mea - si putini oameni au parte de bucuria aceasta - a fost familia. Crescuta, de mica, in acea atmosfera boema despre care am vorbit deja, boema avand si ea romantismul ei, in mine exista, daca vrei, si cealalta jumatate a romantismului, nu aceea tumultuoasa, nebuna, razvratita, ci romantismul idilic, asezat, cald, bland, serile cand, inainte de culcare, mi se spuneau povesti, sfaturile bunicii si ale mamei... Sfaturi de care astazi imi vine sa rad si care, toate, se invarteau in jurul unor principii conform carora o femeie trebuie sa fie demna si mandra, pentru ca numai astfel va gasi barbatul care s-o pretuiasca. Erau atat de ridicole aceste povesti! Intre ce am devenit eu si acele sfaturi este o distanta ca de la cer la pamant, pentru ca eu sunt extrem de moderna si de libera in con