Testarea văzută drept garanţia scaunului de la catedră le-a lăsat profesorilor un gust amar. Cei care predau temutele ştiinţe exacte se plâng că subiectele au fost croite mai mult pentru colegii „umanişti. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

„A treia oară sper să fie cu noroc”, spune Gabriela Burghelea (27 de ani), una dintre candidatele care a susţinut, ieri, examenul de titularizare la Şcoala Nr.3 „Nicolae Titulescu” din Bucureşti.

Confortul de la privat pentru catedra sigură de la stat

Cu părul castaniu, până la umeri, cercei în formă de steluţă şi îmbrăcată cu o rochie vaporoasă, albastră, tânăra iese din tiparele unui dascăl de matematică. De altfel, a fost printre singurii profesori care au acceptat să vorbească imediat după ieşirea din sala de clasă. Restul şi-au lipit telefonul de ureche, ori au pretextat că sunt prea moleşiţi de caniculă ca să-şi mai aducă aminte cum s-au descurcat.

Gabriela însă a recunoscut senină că la primele două încercări nu s-a străduit prea tare şi că nici tragere de inimă nu avea să se angajeze în sistemul de stat. „Am predat la after- school vreo trei ani, dar şi în mediul privat, la Cambridge School. A doua experienţă m-a cam dezamăgit. Sunt reguli mai stricte de organizare şi elevii au mai multe fiţe. Unii, spre exemplu, din clasa a X-a, nici nu mai voiau să înveţe, pe motiv că dau la Drept”, povesteşte dascălul de gimnaziu.

Tânăra mizează pe faptul că învăţământul de stat îi va oferi un loc de muncă stabil, chiar dacă pentru aceiaşi bani va trebui să muncească triplu faţă de cum era obişnuită. „Am colegi suplinitori care câştigă 800 de lei şi muncesc o zi întreagă. Eu atât luam pentru o oră şi jumătate pe zi la after-school. Mă gândesc că la matematică mai vin ceva bani şi din meditaţii”, e cinstită profesoara.

Un examen bazat pe creativitate

Norocul ei este că s-a împrietenit recent cu directorul unei