Un studiu recent spune că 35% dintre americanii de peste 16 ani au tablete. Ritmul de adopţie al acestor dispozitive este exploziv, iar trend-ul din SUA este, în linii mari, acelaşi cu cel din Uniunea Europeană sau România, chiar dacă în alte locuri, procentul e mai mic de 35%. Care sînt explicaţiile şi mai ales consecinţele acestei transformări?
Studiul citat, realizat de PEW Internet Project, dă şi o defalcare interesantă pe vîrste. Posesorii de tablete sînt mai numeroşi printre tineri – 46% la intervalul de vîrstă 16-17 ani, de exemplu. Previzibil, procentul creşte la categoriile cu venituri mai mari, cu educaţie mai bună sau din mediul urban. Iar ritmul de creştere este impresionant: de la 3% în mai 2010 (la cîteva luni după lansarea primului iPad), la 10% în decembrie 2011 şi la cei 35% amintiţi, în septembrie 2013.
Datele existente pentru România nu se referă la procente din populaţie, dar ele sînt impresionante. Orange România estima de curînd că numărul de tablete vîndute în trimestrul al treilea din 2013 a crescut de 7 ori faţă de cel din acelaşi trimestru al lui 2012, în timp ce o prognoză mai veche a Flanco spune că numărul posesorilor de tabletă îl va depăşi pe cel al posesorilor de calculator, în 2016.
DE ACELASI AUTOR Cabliştii, noii gatekeeperi Ce e exclusiv atunci cînd totul e exclusiv? Orori cu cîini şi victime Plimbăreţele noastre statui Prima şi cea mai simplă explicaţie a fenomenului se referă la preţ. În România, o tabletă fără 3G (conexiune mobilă), de 7 inchi, fără caracteristici de top, dar care satisface toate necesităţile consumatorului mediu, poate fi achiziţionată pentru aproximativ 550 de lei, în timp ce un laptop cu procesor i3, contemporan, costă de la 1700 de lei în sus. La capătul celălalt al gamei, cel mai scump iPad disponibil în momentul de faţă costă 4500 de lei, faţă de aproximativ 5400 – cel mai ieftin Macbo
