Economiile zonei euro au intrat în nisipuri mişcătoare în ultima perioadă, iar ochii întregii lumi stau aţintiţi pe evoluţia crizei datoriilor suverane şi pe măsurile luate de autorităţile europene. În contextul în care pesimismul face legea în rândul investitorilor şi analiştilor europeni, au apărut o serie de întrebări cu privire la criza actuală, la cât de eficiente sunt măsurile luate şi la capacitatea sistemului bancar de a rezista pe piaţă. Jurnaliştii de la Les Echos au încercat să clarifice o parte din incertitudinile care frământă lumea în aceste vremuri de criză.

1. Putem vorbi despre un nou crah financiar?

Pieţele financiare dau senzaţia că se scufundă împreună şi se îndreaptă spre un colaps general, fără a găsi colacul de salvare. În fiecare zi, indicii bursieri continuă să înregistreze scăderi record, iar pesimismul este cuvântul de ordine pentru investitori, analişti şi traderi deopotrivă. Pe buzele tuturor se citeşte tot mai mult termenul de crah bursier, chiar dacă fiecare specialist are propriul său prag dincolo de care economia intră în colaps general. Cei mai vechi îşi amintesc de criza financiară din 1987. Atunci ca şi acum, deficitele fiscale se măreau, inflaţia şi cupoanele obligaţiunilor creşteau, iar preţurile resurselor erau foarte volatile. În 1987, indicele Dow Jones a scăzut într-o singură şedinţă de tranzacţionare cu aproape 23%.

"Crahul bursier este un termen generic care implică de regulă o scădere rapidă pe o perioadă scurtă de timp a preţurilor bursiere, o panică generală cu o dimensiune iraţională în care participanţii încep să vândă active fără deosebire", spune Pascal Quiry, coautor al cărţii de finanţe corporative Vernimmen.

Chiar dacă deocamdată nu putem vorbi de un nou crah bursier, majoritatea analiştilor sunt de acord că bursele se află mai degrabă sub semnul unei pieţe "bear" (piaţă pe un