Congresul PNL avea toate premisele spre a fi o reuniune calmă, cu o derulare în care accentul să fie pus fără patimă pe câteva realităţi. În ultimii trei ani, partidul "cel mai vechi din România şi din sud-estul Europei", cum îl definesc cu îndreptăţire liderii săi, a înregistrat succese categorice. Succese care nu pot fi disociate de echipa lui Crin Antonescu, care i-a succedat celei a lui Tăriceanu. Partidul s-a consolidat, iar rezultatele nu au întârziat. Scorurile foarte bune obţinute la alegerile locale şi la cele parlamentare de anul trecut au confirmat strategia staff-ului. Iar construcţie USL, avându-i drept artizani pe Antonescu şi Ponta, dar şi pe Daniel Constantin, a demonstrat că o alianţă chiar alcătuită din partide cu doctrine aproape opuse poate fi una de succes. Dacă îşi propune să dea prevalenţă interesului naţional mai ales într-o perioadă de criză economică internaţională, a cărei gravitate a fost adâncită, în ţară, de un regim abuziv, incompetent şi corupt, cum a fost cel al lui Băsescu-Boc. La rândul său, Crin Antonescu s-a dovedit a fi un politician hotărât, nu o moluscă, menţinându-şi angajamentele, începând cu susţinerea lui Geoană la alegerile prezidenţiale, apoi a lui Victor Ponta ca premier şi nu în ultimul rând inflexibilitatea faţă de prezenţa (refuzată şi de electorat) a lui Băsescu la Cotroceni.
Trecerea în revistă a acestor dezvoltări, ca şi strategia pentru propulsarea lui Crin Antonescu - potrivit hotărârii unor precedente congrese la nivelul USL - ar fi fost principala agendă a forumului liberal din aceste zile. Desigur, fără a cădea în festivism şi fără a ignora chestiuni vitale pentru naţiune. Cum este situaţia economică şi socială, mult prea degradată şi aflată la un punct de fierbere ce poate genera oricând tulburări. Care în Bulgaria, iată, au dus la căderea Guvernului. Mi-aş îngădui, însă, să anticipez că dezbateril