Vânzările din perioada Crăciunului au salvat un an care începuse excelent, dar a continuat mediocru. Două opere de Grigorescu, şase de Tonitza şi câte un Luchian şi un Brauner alcătuiesc topul anului 2012, un an în care şapte tablouri au sărit de suta de mii de euro la vânzare, iar un al optulea s-a oprit pe linie.

Vânzările totale au fost în limita anului precedent, dar s-a pierdut mare parte din avântul care făcea ca piaţa de artă românească să îşi dubleze cifra de afaceri la fiecare trei ani. Însă atunci când arta a dat semne de blocaj, casele de licitaţii au contraatacat cu bijuterii, vinuri şi maşini de colecţie şi au reuşit să încheie anul cu plusuri substanţiale.

Primele semne erau foarte bune, iar anul 2012 a început cu vânzări importante în ianuarie, o lună tradiţional „moartă“ în licitaţii. Februarie însă a adus instabilitatea politică şi mari zăpezi care au pătruns până în casele de artă. O licitaţie a fost amânată, iar o alta a fost anulată. Reluarea calendarului, din martie, a adus o evoluţie oscilantă care a culminat la sfârşitul verii – simultan cu instabilitatea politică. După septembrie, piaţa de artă a recuperat încet avântul pierdut, dar abia licitaţiile din decembrie au adus primele rezultate cu adevărat importante. Pictorii contemporani au constituit segmentul cu cea mai mare ascensiune şi în România, dar ei s-au oprit departe de vârfurile clasamentelor: la 50.000 de euro Baba şi la 38.000 Ţuculescu.

„Ciobănaşul“, campionul sezonului

Bariera de 200.000 de euro, care fusese depăşită de opt tablouri cu un an înainte, a fost de netrecut în 2012. Cel mai aproape a fost pânza „Ciobănaş cu turma de oi“, de Nicolae Grigorescu, adjudecată cu 195.000 de euro în Licitaţia Internaţională de Artă România-Moldova, în iunie, la Artmark. Lucrarea făcuse parte din colecţia politicianului antebelic Scarlat C. Arion şi are o istorie trasabi