În vremuri de criză apar tot felul de mişcări politice. Reale sau doar pe hârtie. Acum, în epoca excelenţei tehnologice, pe internet. Cam aşa s-a ivit Noua Republică, o mişcare politică de dreapta. Destul de bine mediatizată pe tv şi în presa scrisă, pare să capete amploare acolo unde, mai nou, se fac revoluţiile: pe net.
Deocamdată, această nouă mişcare, ce anunţă transformarea sa în partid, încearcă să-şi cucerească adepţi printr-un mesaj de dreapta, dar, din grabă şi teribilism, dobândeşte accente comice. Chiar mesianice. „Noua Republică refuză un destin mediocru pentru România” clamează doctrina ei.
Istoria spune că, atunci când o mişcare, ce se vrea politică, promite un destin glorios pentru ţară, ceva nu se potriveşte. Demagogia te frapează. România are nevoie de o guvernare onestă şi eficientă şi nu de un destin care nu ţine nici de foame, nici de libertate.
Să zicem că e vorba de o formulare mai avântată, născută din goana de neoprit a degetelor pe tastatura calculatorului şi de vârsta fragedă. Căci iniţiatorul acestei mişcări de (pe) net este tânărul Mihail Neanţu, intelectual-teolog, încântat la culme de rolul de vedetă în devenire, teribilist simpatic în lipsa lui de incertitudini.
Actuala lume se prăbuşeşte, e nevoie de terapia purificatoare a Noii Republici. Care Republică, chiar şi nouă, îşi pune pe site-ul oficial un „manual de luptă”, indispensabil membrului de partid. „Manualul” este savuros, are exprimări – la Seinfeld, dovedeşte o naivitate înduioşătoare.
Astfel, combatantul „Noii Republici” trebuie să aibă o stare de spirit pozitivă şi, fără excepţie, trebuie să fie optimist. „Pentru suporterii noştri, optimismul e o formă de politeţe (sau, altfel spus, o datorie politică).
Oamenii Noii Republici nu trebuie să afişeze o atitudine „cronic-pesimistă” sau „acrită”. Adică e necesar ca membrul de partid să debo