Formaţia de pe Someş „Şepcile roşii”, este una dintre puţinele echipe care a rezistat vremii şi mai activează şi astăzi în sistemul divizionar la nivel înalt. Dintre echipele care mai există, constituite în primele două decenii ale sezonului trecut, au mai rămas cinci. CFR-ul clujean, care peste două săptămâni îşi serbează centenarul, apoi Vagonul Arad, aflat prin a treia ligă, fondată în 1909, şi trei formaţii constituite în acelaşi an, 1919 Universitatea Cluj (de care ne ocupăm astăzi), Ceahlăul Piatra Neamţ şi Jiul Petroşani.
Clubul studenţilor clujeni a luat fiinţă în septembrie 1919, o dată cu deschiderea anului universitar, la iniţiativa şi cu sprijinul unei somităţi, prof. univ. dr. Iuliu Haţeganu, care i-a fost şi primul preşedinte. Evoluează pe plan districtual, în competiţii amicale. Face turnee peste graniţă. În campionatul naţional, în formula predivizionară, participă în patru rânduri la turneele finale, oprindu-se o dată în sferturi şi de trei ori în semifinale.
Vicecampioană la
prima ediţie în
sistem divizionar
Campionatul de fotbal în sistem divizionar, cu etape săptămânale, cum este organizat şi astăzi, ia fiinţă în toamna lui 1932. Dintre cele 14 echipe organizate pe două serii, au făcu parte şi două formaţii care mai activează şi astăzi pe prima scenă: CFR Bucureşti (actuala formaţie Rapid), care a ocupat locul II în prima serie după viitoarea campioană, Ripensia Timişoara şi Universitatea Cluj, care a câştigat seria a doua şi a disputat finala. Pe 9 iulie 1933, la Timişoara, gazdele au învins cu 5-3 (3-2), iar peste o săptămână, la Cluj, a fost un scor alb (0-0). Ca o curiozitate statistică, din formaţia timişană a făcut parte şi viitorul antrenor al lui Steagu Roşu Braşov, Silviu Ploieşteanu, cel care acum 50 de ani a promovat echipa de sub Tâmpa pe prima scenă.
„U” Cluj devenise un nume în fotbalul ro