O Societate Romana de Televiziune nereformata, cu 3000 de oameni si costuri fixe mari, in zona tehnica si de productie, in logistica si in multe alte domenii, devine tot mai greu de tinut pe linia de plutire. In harmalaia politica de la noi, scandalul TVR care in alte conditii ar fi fost probabil cap de afis se deruleaza oarecum in plan secund. Si asta desi acolo chiar se intimpla lucruri interesante. Nu e vorba doar de institutia in sine, ci intr-un sens mai larg chiar de soarta serviciilor publice de radio si televiziune din Romania. Doar in ultimele zile am aflat ca TVR are in bilantul contabil de anul trecut o gaura de peste 5 milioane de euro, ca membrii Consiliului de Administratie au decis „sa-i retraga sprijinul" presedintelui director general dar sa aprobe Raportul de activitate pe 2006 si ca Tudor Giurgiu, PDG-ul, a declarat ca nu-si va da demisia chiar daca raportul de activitate este respins in Parlament. Ca sa nu stirnim confuzii e bine de precizat ca nu este vorba de raportul pentru anul trecut, ci cel de acum doi ani, pentru ca spre deosebire de legile utile in batalia cu Traian Basescu sau de legi precum cea prin care sediul in care activeaza Grupul pentru Dialog Social era transferat din proprietatea Ministerului Culturii catre niste asa zise „fundatii de tineret", foarte dragi, intre altii, deputatului PRM Olguta Vasilescu, astfel de puncte ajung regulat cu mare intirziere pe ordinea de zi. Pierderea de 5 milioane nu pare mare daca o raportezi la cele 150 milioane de euro, cit a fost cifra de afaceri a institutiei in anul cu pricina, dar nici nu poate fi neglijata daca ne gindim ca nu e foarte departe ca valoare de totalul cheltuielilor anuale ale unor televiziuni mai mici. In plus, e surprinzatoare pentru ca vine dupa citiva ani in care se inregistrase un profit, si inca unul deloc neglijabil. Asa se explica de ce nu au fost bani pentru licenta de