Cu o sută de ani în urmă, la Iaşi, aveau loc serbările inaugurării statuii lui Alexandru Ioan Cuza. Pe 26 mai, "lumea bună" a politicii româneşti a făcut cuvenitul pelerinaj la Ruginoasa, pe urmele voievodului sub care două ţări-surori se uniseră, în sfârşit. Pe 27 mai, piaţa oraşului a fost pe deplin ocupată de mulţimile de delegaţii venite din toată ţara pentru a cinsti pe Cuza Vodă. Ţăranii stăteau în jurul statuii încă nedezvelite. Cucoanele, cuconiţele şi elitele se arătau la ferestrele "otelurilor" Traian, Europa şi România. Piaţa era pavoazată, iar mulţima de oameni purta pe piept cocarda tricoloră cu chipul lui Alexandru Ioan Cuza.

Regele şi regina au sosit în oraş în acea zi de duminică, cu trenul regal. La Mitropolie s-a oficiat un Te Deum, de către mitropolitul Pimen al Moldovei, după care s-a plecat într-un "pios cortegiu" către piaţa unde se afla înălţată statuia. Mitropolitul înalţă şi aici o rugăciune: "Auzi-ne pre noi, cei ce ne-am adunat azi în jurul chipului acesta, care s-a ridicat de poporul român pentru pomenirea fostului domnitor Alexandru Ioan Cuza, deauspra capului căruia tu ai împletit cununa Unirii de veci a acelor două ţări surori de o credinţă, şi de un neam, în o Românie cu nume mare". După ce mitropolitul termină, regele, apăsând pe un buton, face să cadă voalul se acoperă statuia, şi chipul lui Vodă Cuza apare în toată strălucirea lui. E ultimul episod dintr-o serie de încercări pe care regele le-a făcut, de-a lungul domniei sale, de "a se împăca cu moldovenii"...

Din delegaţia de ţărani a judeţului Putna, care a participat la serbările inaugurării statuii lui Alexandru Ioan Cuza la Iaşi, a făcut parte şi unul dintre fiii lui Moş Ion Roată. Năstase Roată, în etate de 80 de ani (s-a născut în 1832, în comuna Câmpuri), avea să răspundă, întrebat fiind de ce a venit la Iaşi: "Pentru că e ordin de la stăpânire"... "T