Potrivit unui studiu lansat de Fundaţia Soros primăriile mici se descurcă greu cu accesarea fondurilor europene, cele mai vitregite fiind cele din mediul rural. În general, primăriile au bătăi de cap cu modificările criteriilor de eligibilitate în timpul aplicării sau cele apărute în ghidul solicitantului, dar şi cu lipsa cofinanţării, volumul mare al documentelor necesare şi lipsa transparenţei.
Studiul, lansat la Cluj-Napoca zilele trecute de către reprezentanţii Fundaţiei, relevă faptul că cei bogați (primăriile cu un buget local mare) sunt cei care accesează fonduri europene și se dezvoltă de pe urma acestora.
Dacă mai bine de un sfert dintre primăriile „bogate” au depus cel puţin trei proiecte, doar 5-8 % dintre primăriile cu venituri reduse au făcut acest lucru. Din acest punct de vedere există diferenţe nu doar între regiuni cât şi în interiorul lor, sau în interiorul judeţelor. Cele mai vitregite sunt comunele cu populaţii de aproximativ 2.000 de locuitori sau mai mici.
La nivelul Clujului, dintre cele 80 de localităţi (cinci municipii, un oraş şi 74 de comune), doar nouă nu au depus niciun proiect în perioada 2007-2009, dar situaţia pare să se fi îmbunătăţit între timp.
Ce obstacole întâlnesc primarii
Comuna Vad apare în studiul Soros ca neavând niciun proiect depus pentru fonduri structurale în perioada 2007-2009. Cu toate acestea, primarul spune că ar fi fost unul. „Am depus câteva proiecte în ultima perioadă. Am depus puţine pentru că ştiam că oricum le vom pierde, că nu vom fi eligibili, că nu îndeplinim unele condiţii. Nu ne-am permis să cheltuim, astfel, bani pe avize şi studii”, spune primarul din Vad, David Prunean.
Potrivit acestuia, comuna se află la o distanţă mare de oraşe, fiind oarecum izolată, „departe de investitori”, iar satele sunt „împrăştiate” pe 77 de kilometri pătraţi. „Este foarte greu să adminis
