Mediapart, Paris: Fiind totuşi de acord cu privire la diagnosticul bolilor care afectează finanţele globale şi în special zona euro, guvernele europene acţionează în mod dezorganizat şi par să nu perceapă gravitatea situaţiei. Cu toate acestea, observă Mediapart, soluţii ar fi dar timp nu mai este. Articol preluat din Presseurop.eu/ro, revistă a presei europene, în zece limbi. Ei şi-au vorbit! Doar această informaţie ar trebui să liniştească pe toată lumea. În mijlocul concediilor de vară, şefii principalelor guverne majore şi ale autorităţilor monetare occidentale, membrii G-7, au fost în stare să găsească un telefon. Acest lucru arată importanţa momentului.

Dar, nefiind de acord cu privire la aproape nimic, politicienii vor trebui, din nou, să aştepte să vadă reacţia pieţelor financiare ca să-şi determine atitudinile şi să încropească în urgenţă încă un bandaj.

Degradarea notei americane reprezintă totuşi şi o degradare a politicilor lor. Ei plătesc acum pentru a nu fi luat nicio măsură corespunzătoare în momentul crizei din 2008 şi prăbuşirii băncii Lehman Brothers. Din ideologie, incompetenţă, frică, responsabilii politici au lăsat să treacă acest moment unic de a relua controlul unui sistem financiar dezmăţat. Micul răgaz dobândit în perioada 2009-2010 i-a făcut să creadă că totul putea reîncepe ca înainte. Dar negarea realităţii nu va putea niciodată fi o politică.

Din balon în balon, din criză mascată în criză latentă, sistemul, complet deconectat de realitate, s-a prăbuşit în 2007. Confuzia a atins apogeul odată cu prăbuşirea lui Lehman Brothers, în septembrie 2008.

În urgenţă, băncile centrale au dat toate lichidităţile cerute şi mai mult încă pentru a evita prăbuşirea generală. Guvernele au sărit în ajutorul tuturor instituţiilor lor bancare şi au încercat să salveze economia. Statele se află acum într-o situaţie