Un nou start pentru CNSAS? Noul Colegiu al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii este validat intr-un moment politic interesant, de dezamagire si iritare: Traian Basescu evita sa condamne crimele regimului comunist. Desi au trecut aproape doua saptamini de cind o serie de personalitati importante ale societatii civile au solicitat presedintelui sa faca acest gest simbolic, prin care, in fata Parlamentului, sa condamne comunismul ca "nelegitim si criminal", tacerea de la Palatul Cotroceni tinde sa vorbeasca de la sine. Anul trecut, la un apel similiar, dar mai palid mediatizat, presedintele a cerut o comisie care sa-i aduca probe pentru a se convinge ca intre 1945 si 1989 au existat crime impotriva unor oameni nevinovati. Nu a fost un moment critic in sine, dar a lasat nelamurite multe intrebari. Tacerea indiferenta a presedintelui pare sa dea apa la moara celor care considera ca, in momentul de fata, condamnarea victimelor comunismului nu numai ca ar fi un lucru tardiv, dar nu mai constituie o miza pentru societatea romaneasca. Aceasta in conditiile in care sansele in campania din 2004 au fost maximizate si pentru ca si-a cistigat de partea lui electoratul anti-comunist cu exclamatia teatrala, dar atit de eficienta "ce blestem pe poporul asta ca la 16 ani dupa revolutie a ajuns sa aleaga intre doi fosti comunisti". Iata ca efectele blestemului continua, pentru ca descintecul se lasa asteptat. Banuielile despre fetele unui Basescu histrion se lasa alimentate de vecinatatea confortabila si amicala cu oamenii serviciilor secrete. Nu e cazul sa amintim perioada ante-decembrista, insuficient documentata, cit pe cea foarte recenta. Sa ne amintim cu cita naturalete a fost primita si s-a integrat garnitura de colonei din partidul fostului director al SRI, Virgil Magureanu, in Partidul Democrat, in 2001. Fara socuri, fara urme. Sau relatia preferentiala