Curtea Constituţională va discuta pe 6 noiembrie sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, motivele cererii preşedintelui Băsescu sunt legate de faptul că prevederile acestei legi sunt neconstituţionale.
Astfel, se arată că acestea contravin dispoziţiilor articolului 1 alineatul (5) şi articolului 147 alineatele (2) şi (4) din Constituţie, întrucât conservă soluţiile legislative constatate neconstituţionale prin Decizia CCR 784/2012, iar unele prevederi contravin articolului 80 alineatul (1), coroborat cu articolul 91 şi articolul 148 alineatul (4) din Legea fundamentală în ceea ce priveşte dreptul preşedintelui României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român, de a emite mandate de reprezentare la Consiliul European, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive.
Traian Băsescu arată că, potrivit Constituţiei, rezultă obligaţia Parlamentului de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, iar autorităţile publice, printre care şi Parlamentul, nu pot neglija sau respinge o decizie a CCR, informează Agerpres.
Potrivit sursei citate, în forma iniţială a legii supusă controlului de constituţionalitate articolul 18 avea următorul cuprins: '(1) Conducătorul delegaţiei României la reuniunile Consiliului European este preşedintele României sau primul-ministru al Guvernului României. (2) Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin acord între Guvernul României şi Instituţia Prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii. (3) În situaţia în care acordul prevăzut la alin. (2) nu se real
