Deşi poate părea o monedă demodată, dolarul este un refugiu sigur în perioadele de declin economic. Sursa: VLAD STĂNESCU

Dolarul american este, fără îndoială, câştigătorul crizei datoriilor suverane europene.

Şi cum leul românesc este unul dintre perdanţii acestei crize, cursul valutar dolar-leu a cunoscut o creştere abruptă în ultimul an. La fel s-a întâmplat cu valoarea în lei a depozitelor în moneda americană.

Dobânzile la dolari sunt la polul opus faţă de cele la lei sau euro. Dobânda interbancară la dolari (Libor) pe 12 luni este de doar 1,07%, faţă de 1,25% la euro şi 5,46% în România, aşa că şi ratele de dobândă ale depozitelor sunt mai mici la dolari.

La băncile româneşti, dobânzile depozitelor la termen în dolari sunt în general între 2% şi 3,25%, însă există şi extreme într-un sens sau în altul.

Din păcate nu există o ofertă la fel de diversă ca la euro sau lei, şi nici oferte promoţionale. De asemenea, trebuie scăzut din dobândă şi comisionul de retragere de numerar la casierie pe care îl percep unele bănci.

E drept, majoritatea nu cer bani dacă banii sunt retraşi în ziua scadenţei. Dobânda este fixă, iar închiderea depozitului înainte de scadenţă duce la pierderea parţială sau totală a dobânzii.

Monedă de criză

Dobânda nu este punctul forte al dolarului. Acesta s-a dovedit, însă, până acum, un plasament foarte bun. Pe pieţele financiare este văzut ca monedă de refugiu, alături de francul elveţian şi de yenul japonez.

Varianta adâncirii crizei îl favorizează. În ultimele 12 luni, depozitele în dolari au adus un randament transformat în lei de circa 26%, în special datorită aprecierii monedei americane.

În prezent, cursul euro/dolar, la care se raportează şi cursul dolar/ leu, este sub 1,26, minimul ultimelor 22 de luni, existând estimări de 1,20 în decembrie.

Trebuie ţinut cont însă că un