Băncile aveau la sfârşitul lunii septembrie depozite cu scadenţa de doi sau trei ani atrase de la populaţie de aproape 10 miliarde de lei (echivalentul a 2,2 mld. euro), cu două procente peste nivelul din august, creşterea fiind datorată exclusiv economiilor noi în valută, potrivit datelor agregate de BNR.
Creşterea stocului de depozite în valută a fost de echivalentul a 50 de milioane de euro şi a ajuns la
620 mil. euro. Determinante pentru această creştere au fost scăderea ratelor de dobândă la depozitele în lei şi creşterea volatilităţii cursului de schimb în luna septembrie.
Leul s-a depreciat în septembrie cu 0,5% faţă de luna anterioară, dar fluctuaţiile înregistrate pe parcursul lunii au fost mai ample, în condiţiile unor tensiuni pe pieţele emergente. Investitorii străini au vândut în septembrie titluri de stat emise de state cu economii emergente pentru a-şi muta banii în bonduri americane, ale căror randamente începuseră să crească.
Mişcarea ascendentă a depozitelor în valută vine după mai multe luni în care preferinţa pentru economisire în lei în rândul populaţiei a fost evidentă. De exemplu, depozitele lungi în lei crescuseră cu o jumătate de miliard de lei în luna august.
La nivel agregat, cele 10 mld. lei din depozite pe termen lung înseamnă un volum dublu faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Bancherii s-au pliat în trecut pe preferinţa deponenţilor pentru economii pe termen foarte scurt (una până la trei luni), dar în criză au început să arunce pe piaţă mai multe oferte pe termen lung după ce ajunseseră să finanţeze active pe termene de cinci-zece ani cu pasive pe numai câteva luni.
Nevoia de a reduce dezechilibrele între resursele atrase pe termen scurt şi creditele acordate pe termen lung a lăsat însă treptat loc pe piaţă pentru apariţia mai multor produse de economisire cu scadenţe medii şi lungi. Aceste dep
