O colecţie eterogenă de boli cu o înrudire subtilă, greu de înţeles. O listă în continuă completare şi adăugire. Boli cu localizări şi simptome multiple şi atât de diferite. O clasificare ce a fost posibilă doar în ultimii ani, datorită progreselor ştiinţifice. Şi multe, foarte multe semne de întrebare. Acestea sunt maladiile autoimune.

Fireşte, fiecare dintre noi e conştient că într-un fel sau în altul îşi subminează propria sănătate prin fumat, abuz de alcool, o nutriţie inadecvată cu exces de dulciuri şi grăsimi, sedentarism, stres şi odihnă insuficientă. Ei bine, în mod surprinzător, în unele cazuri organismul însuşi scapă de sub control şi îşi foloseşte mecanismele de apărare împotriva propriilor celule, aşa cum se întâmplă în bolile autoimune. În mod normal, corpul uman reacţionează printr-un complex răspuns imun în faţa unor antigene: bacterii, virusuri, toxine, celule canceroase, proteine, ţesuturi, organe străine. În bolile autoimune acest răspuns, care este prompt şi intens, se extinde asupra propriilor ţesuturi, pe care le consideră străine, anormale şi împotriva cărora fabrică anticorpi. Nu se ştie încă exact de ce organismul ajunge să reacţioneze în acest mod devastator. Se incriminează factori genetici, alterări organice sau funcţionale ale celulelor, care le fac să pară anormale, factori externi (infecţioşi, fizici, chimici sau medicamentoşi ) ce acţionează asupra ţesuturilor sau un răspuns iniţiat corect, împotriva unui antigen străin ce este deturnat apoi împotriva unei componente proprii. Pot fi atacate hematiile, vasele de sânge, ţesuturile hepatice sau renale, glandele endocrine, muşchii, pielea, articulaţiile etc. Uneori este atacat un singur organ, de exemplu tiroida, alteori este atacat un ţesut care se găseşte în organe diferite, de exemplu membrana bazală din plămâni sau rinichi, în sindromul Goodpasture. Uneori pot coexist