Există în continuare numeroase controverse în acest domeniu, însă un lucru este sigur: celulele stem stimulează capacităţile organismului de a se repara singur.

Celulele stem se împart în două categorii principale: embrionare şi adulte. Cele regăsite în embrion sunt „iubite" de cercetători datorită potenţialului lor infinit de diferenţiere de oricare altă celulă adultă, explică specialistul Sergiu Habago.

Citeşte şi:

Laptele matern, sursă de celule stem

Primele celule stem umane obţinute prin clonare

Comparativ cu cele provenite din embrioni, formaţiunile adulte sunt recoltate din sângele şi din vilozităţile placentare, din cordonul ombilical (imediat după naştere), din măduva oaselor, din sângele periferic, din grăsime, dar şi din mucoase.

„Tratează orice boală"

Fals. „Cu siguranţă nu", infirmă Sergiu Habago. Acestea sunt folosite, în prezent, doar în tratamentul câtorva tipuri de cancer de sânge sau ca terapie adjuvantă contra tumorii maligne a glandei medulo-suprarenale (neuroblastom) şi a retinei (retinoblastom). „Probabil vor fi de folos şi la repararea unor structuri afectate de boli grave, dar viitorul va confirma sau infirma acest lucru", precizează specialistul în celule stem.

„Există şi în dinţii de lapte"

Adevărat. În pulpa dinţilor de lapte, ca şi în orice alt ţesut din organism, există un număr mic de celule stem. Specialiştii nu recomandă însă recoltarea din cauza cantităţii reduse, dar şi a riscului de a fi devitalizate şi contaminate cu bacterii.

„Cele embrionare se folosesc în cercetare"

Adevărat. „Celulele stem embrionare nu au deocamdată nicio aplicaţie clinică. Celulele stem adulte salvează zilnic vieţi, cele embrionare nu sunt folosite pe pacienţi, ci numai în cercetarea medicală", a atras atenţia specialistul Sergiu Habago. Acestea se recoltează în