Altceva. Mai nostim. Daca nostim poate fi numit noul ukaz moscovit, cum ca gata cu fasoanele de fata mare ale eltinismului, si permisiunea - pajalusta - de a putea fi vizitate concomitent - ca-n vremi de glorie - si Piata Rosie si Mausoleul Lenin. Curios cum o intimplatoare discutie cu un amic - vorba lui Nenea Iancu - poate declansa lantul de asocieri crezut, pina atunci, disparut. Pina atunci, adica la saptesprezece ani de la prabusirea de iure a comunismului. De iure, pentru ca in fapta e inca activ. In sfirsit, cu amicul, cind pe-un picior, cind pe altul, pe trotuar, despre... Ca de fiecare data, ne complacem si-acum in tonalitati diferite: stinga, dreapta. Amicul, evident, de stinga. Ce-mi zice. Dupa ce ne regalam cu date de ultima ora din lumea literelor, straine si autohtone, uite ce, zice amicul, definitiv: doua mari carti are omenirea: Biblia si Capitalul.
Mai spune ceva.
Ajuns la atelier si intinzindu-ma pe patu-mi freudian - proustian - procustian, ma las frecventat de ultimele evenimente interne si internationale, neputind face abstractie de gena comunistoida a amicului de pe trotuar, fie ea si una placut livrata, in scris, in conversatie. Departe de a fi singulara dupa... Evenimente. Da, dimpotriva.
Cine urmareste cu ochi proaspat scena interna, nu-i poate scapa strategia perfida a unui PSD - provenit, se stie, dintr-un comunism... cu fata umana - aflat in postura de monitor feroce al noii puteri de dupa 2004. Pazindu-se ca de foc de o eventuala accedere la putere, ce i-a stat de altfel la indemina de citeva ori, in momentele de tensiune interna ale Aliantei DA. Si pastrindu-se, vezi doamne, strategic, pentru momentul decisiv al atacului. Ca discursul justitiar al pesedismului la pinda - cu fantoma babacai Ilici ca portdrapel din umbra - poate prosti inca multa prostime, nu e nici o noutate, altceva insa are in vedere judecata globala a