Mai multă integrare sau haos generalizat, pare să fie mesajul liderilor principalelor economii europene, Germania, Franţa şi Italia, după reuniunea de la Strasbourg. Cu toate acestea, rolul pe care Banca Centrală Europeană trebuie să-l joace în încercarea de a rezolva criza economică este încă neclar.
Consecinţele spargerii zonei euro sunt grave. Dispariţia euro va cauza o criză mondială mult mai gravă decât cea din 2008-2009.
Uniunea Europeană, cea mai integrată zonă economică din lume, va fi sfâşiată de falimente naţionale, intrări în incapacitate de plată şi de un val de protecţionism bazat pe filozofia lui „beggar thy neighbour" (sărăceşte-ţi vecinul, sau, mai pe româneşte, omoară-i capra vecinului).
Zona euro s-ar putea sparge şi în mai multe bucăţi, scenariul cel mai posibil fiind o bucată mare nordică şi una mai mică şi mai săracă/sărăcită în sud.
Noile monede, mai mult ca sigur, se vor prăbuşi peste noapte, într-o competiţie păguboasă, care va cauza sfârşitul pieţei unice. Însăşi supravieţuirea UE va fi pusă sub semnul întrebării.
Cu toate acestea, teama de un asemenea final dezastruos nu este, în sine, suficientă pentru a împiedica dezastrul să se producă.
Accentuarea şi extinderea crizei datoriei suverane, panica investitorilor şi lipsa unui plan concret din partea liderilor zonei euro fac acest deznodământ din ce în ce mai posibil.
Citeşte aici continuarea şi spune şi tu: mai poate fi prevenit dezastrul? Ce ne aşteaptă dacă se prăbuşeşte zona euro?
