Vasile Tănase stă pe o tonă de brânză şi n-are cui s-o vândă. Considerată o delicatesă în Occident, brânza de capră nu are acelaşi succes şi în România. Puţinii crescători de capre din judeţul Timiş sunt în pragul falimentului.

CLICK AICI pentru fotogalerie

Vasile Tănase a lucrat în tinereţe la Uzina Tractorul din Braşov. Acum, la 67 ani, locuieşte împreună cu soţia sa în satul Ghizela din judeţul Timiş.

Satul e plin de bătrâni care trăiesc cu speranţa că, în afara gropilor din cimitir, va mai fi săpată o groapă, ceva mai mare, care să adune gunoiul din tot judeţul. Investiţia aceasta ar mai dezmorţi vieţile oamenilor şi i-ar face să mai uite de drumul spre cimitir. Totuşi, familia Tănase se zbate să trăiască de pe urma animalelor din curte. Pe lângă porci, bătrânii mai cresc câteva găini şi, comoara lor!, 100 de capre.

Anul acesta, animalele au dat atât de mult lapte încât Vasile Tănase a strâns o tonă de brânză. Ce folos, să ai atâta brânză dacă nu ai cui s-o vinzi. „O las şi la opt lei kilogramul ş-o dau pe toată, numai să vină s-o ia cineva", spune disperat gospodarul. Chiar dacă are o tonă de brânză în cămară, fermierul duce o viaţă grea.

Omul nu are curent electric şi nici reţea de apă: „Conducta e la noi la gard, dar n-am avut bani s-o tragem până în casă". Foloseşte apa din fântâna săpată cu mâinile lui, din care scoate zeci de găleţi în fiecare zi. NeaTănase tânjeşte şi el după groapa de gunoi a judeţului, care ar putea fi săpată la Ghizela. „Să vină să se facă şi la noi ceva. De ce să nu vină? Să aibă tinerii de lucru", spune cu năduf Tănase.

Brânza de capră, recomandată de medic

În popor se spune că laptele de capră este cel mai bun după cel de bivoliţă pentru plămâni. Medicul pneumolog Ştefan Frenţ a auzit acest lucru, dar spune că ştiinţific nu se poate dovedi. Şi nutriţionistul Rodica Nicolescu spune că produ