„Cui îi este frică de fişa electronică de sănătate?“, se întreabă editorialistul numărului din septembrie al revistei Politici de sănătate, Maria Vasilescu. Pornind de la o poveste din America despre efortul pe care SUA a trebuit să-l facă pentru a o putea implementa „cu succes“, autoarea textului prezintă un studiu, din care reiese că folosirea dosarelor electronice îmbunătăţeşte calitatea deciziilor clinice cu 82% şi scade rata erorilor medicale cu 86%. Şi pentru că, probabil, ideea acestui editorial a pornit de la încercarea (din nou) a CNAS de a informatiza sistemul medical românesc, prin introducerea fişei electronice, a cardului de sănătate şi a prescripţiei electronice, Maria Vasilescu aminteşte cititorului că un alt preşedinte Publicitate al CNAS ne spunea „răspicat“ că acest lucru va fi finalizat în anul 2011. Şi „iată că azi e un nou început“, conchide editorialistul. Şi noul buget european pentru tehnologiile eHealth se pare că va fi mai mare… cu 39%, spune, într-un interviu acordat revistei amintite, Peteris Zilgalvis, directorul Unit for Health and Well Being, Digital Agenda for Europe, DG Connect, Comisia Europeană. Tehnologiile informatice sunt importante atât în prevenţia bolilor, cât şi în vindecarea lor, spune acesta, făcând totodată şi câteva referiri la modul cum poate fi implementată strategia naţională de eHealth în România şi la felul cum sprijină Comisia Europeană ţările din estul Europei pentru a înţelege, dezvolta şi implementa asemenea programe. Despre impactul economic al eHealth pentru România scrie Lăcrămioara Stoicu-Tivadar, preşedintele Societăţii române de informatică medicală, care spune că îi încurajează mereu pe studenţi să folosească tehnologia pentru aplicaţii concrete, evidenţiind ceea ce este nou şi spectaculos în tehnologie. Şi, pentru că nevoile de îngrijiri cresc de la an la an, în contextul în care nu se întrevede o creşter