Analiştii se tem că Europa Centrală şi de Est a devenit un teren propice derapajelor. Ultranaţionalism, xenofobie, anti-semitism, revizionism. Marginalizate în urmă cu un deceniu, aceste idei revin cu succes în programele partidelor poltice.

Din Belgia până în Italia, trecând prin Ungaria, Slovacia, Olanda sau Bulgaria, partidele de extremă dreapta strâng tot mai multe procente. Aceste formaţiuni profită de nemulţumirile populaţiei, amplificate de criza economică, exacerbând naţionalismul, xenofobia şi ura faţă de alte etnii. Fenomenul e prezent în aproape toate statele UE, dovadă ultimele derapaje ale extremiştilor flamanzi în Belgia sau revenirea în forţă a Ligii Nordului în Italia, nu mai departe de luna trecută.

Citiţi şi:

România, în programul extremiştilor din Jobbik

Orban: „Am arătat lumii că e din nou bine să fii maghiar"

Cu toate acestea, fără a ignora ce se întâmplă în partea occidentală a UE, analiştii se arată mai îngrijoraţi de evoluţia partidelor de extremă dreapta din centrul şi estul Europei. Iar rezultatul primului tur de scrutin din Ungaria, ce a confirmat ascensiunea formaţiunii Jobbik (devenită a treia forţă politică a ţării) e considerat un semnal de rău augur pentru întreaga regiune.

Moştenire toxică

Născute pe rămăşiţele imperiilor succesive - de la cel romano-german, la cel austro-ungar -, statele Europei centrale sunt şi azi un mozaic etnic pestriţ. În loc să îmbogăţească patrimoniul social şi local, această moştenire devine, periodic, toxică. Minorităţile acuză majorităţile de asuprire, iar majorităţile se apără invocând aspiraţiile secesioniste ale minorităţilor. Iar ideile vehiculate în ultimul deceniu despre crearea unei Ungarii mari, a unei Serbii mari sau a unei Albanii mari, au provocat tensiuni, au degenerat în conflicte şi au complicat situaţia minorităţilor respective din statele vecine. @N_