După 18 luni de creştere, bursele internaţionale de mărfuri păreau plasamente sigure datorită profiturilor promise de scumpirea materiilor prime. De la începutul lunii august, însă, acest trend s-a estompat. Excepţia care confirmă regula este grâul.
După raliul cotaţiilor provocat în principal de plasamentele speculative, care a condus la depăşirea pragului de 82 de dolari pe baril, preţul petrolului a intrat pe o pantă descrescătoare la jumătatea lunii august. Pieţele petroliere au început să-şi piardă din entuziasm pe măsură ce veştile privind încetinirea creşterii economice se înmulţesc. Inclusiv China este în pericol să-şi reducă ritmul de dezvoltare, ceea ce reduce sensibil estimările pentru consumul energetic. Cotaţiile de peste 80 de dolari pe baril nu au putut fi susţinute şi datorită capacităţii excedentare de producţie a Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), a stocurilor mondiale aflate în creştere şi a cererii care nu ţine pasul cu previziunile iniţiale. În ultimul an şi jumătate, creşterea puternică a economiilor emergente, în primul rând a Chinei, a contrabalansat instabilitatea din statele dezvoltate din America de Nord, Europa şi Japonia.
Aceste evoluţii favorabile au provocat creşterea tranzacţiilor speculative mai ales pe bursele petroliere. Scăderea dolarului în raport cu principalele valute a alimentat, la rândul ei, creşterea plasamentelor pe bursele de mărfuri. Însă în al doilea semestru din acest an, şi economiile emergente îşi vor încetini ritmul de dezvoltare, mai ales dacă unele dintre statele dezvoltate vor fi din nou afectate de flagelul ¬recesiunii.
Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) estimează că dacă anul viitor creşterea economică la nivel mondial va fi de doar 3% faţă de estimarea actuală de 4,5%, cererea de petrol va fi mai redusă cu 1,2 milioane de barili pe zi. Spectrul prelungirii reces