Experţii Comisiei Europene elaborează în această perioadă o propunere de directivă europeană care va stabili regulile de exploatare a gazelor neconvenţionale.

Perioadele geroase de iarnă şi facturile uriaşe pe care le primim ne aduc aminte din ce în ce mai des cât de importante sunt resursele energetice şi cât de important este să nu depindem de nimeni la acest capitol.

Din păcate, Uniunea Europeană este dependentă de gazele ruseşti, care înseamnă 23% din consumul europenilor. Politicile energetice trasate la Bruxelles au printre priorităţi reducerea dependenţei de importurile de energie, iar una dintre metode este diversificarea resurselor.

Gazele, resursa viitorului

Ţiţeiul şi gazele vor lua amploare şi vor asigura circa 60% din consumul energetic al ţării până în anul 2040, faţă de 55% acum, iar gazele vor detrona cărbunele şi va ajunge pe locul doi ca importanţă, potrivit unui studiu al gigantului american ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume. Cum vârful producţiei de petrol a trecut şi a început declinul, a venit vremea pentru o nouă eră a hidrocarburilor.

Gazele neconvenţionale (sau cele din şisturi bituminoase) au transformat Statele Unite în principalul producător de gaze din lume, detronând Rusia în urmă cu doi ani. Gazele noi înseamnă acum peste 20% din consumul americanilor, faţă de doar 5% la începutul anilor 2000.

În Europa, nu există încă nicio exploatare a gazelor de şist, ci doar câteva licenţe de explorare acordate de Polonia. România este şi ea în fază avansată de aprobare a unor acorduri petroliere semnate cu trei companii: gigantul american Chevron, care are trei petrimetre în Dobrogea şi în sudul Moldovei, precum şi firmele Mol şi Avere Energy, care au câştigat perimetre în vestul ţării.

„Acordurile nu au intrat încă în vigoare, întrucât mai este nevoie de avizul M