Corecţiile financiare nu sunt bani pierduţi definitiv de România, aceştia putând fi folosiţi pentru alte proiecte europene.
În doar un an de la înfiinţare, Ministerul Afacerilor Europene a reuşit să atragă mai multe fonduri structurale şi de coeziune decât reuşiseră autorităţile să atragă în cei patru ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. “Profit de ocazie să subliniez că CE rămâne foarte îngrijorată cu privire la rata foarte scăzută a absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune în România, care a atins doar 3%, o îmbunătăţire firavă faţă de cei 2% indicaţi în precedenta mea scrisoare”, îi scria în iunie 2011 preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, premierului român de la acea vreme Emil Boc.
Lucrurile s-au mai îmbunătăţit în ultimul an. Astfel, în perioada septembrie 2011 – septembrie 2012, rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune a crescut de la 3,7% la 9,7% în termeni de plăţi intermediare de la Comisia Europeană. Creşterea ratei de absorbţie a fost înregistrată în ciuda problemelor întâmpinate de autorităţile române, respectiv întreruperea şi suspendarea temporară a rambursărilor, precum şi de aplicarea unor corecţii financiare.
Cu toate acestea, rezultatele obţinute sunt însă departe de ţinta stabilită de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, la preluarea mandatului.
Oficialul îşi fixase ca obiectiv creşterea ratei reale de absorbţie a fondurilor de coeziune de la 3,7%, reprezentând 716 milioane de euro, în septembrie 2011, la 20%, adică un volum nominal de rambursare de 3,8 miliarde de euro până la finalul anului 2012. În prezent, rambursările de bani europeni au ajuns la 9,7%, adică 1,9 miliarde de euro, conform celei mai recente centralizări a MAEur. Declaraţiile de cheltuieli se ridică la valoarea de peste 2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 10,69% din cele 20 de