despre lumi posibile şi imposibile
Considerat de mulţi de-a lungul timpului drept "literatură minoră", genul fantasy s-a transformat mai ales în ultimele decenii într-o "industrie" care aduce profit de ambele tabere: cei care "produc" şi vînd se aleg nu numai cu faimă, dar şi cu venituri importante, iar cei care cumpără nu vor fi niciodată dezamăgiţi. Primesc poveşti, frumos ambalate, care conţin lumi imaginare, guvernate de magie şi populate de vrăjitori, demoni, pitici, supereroi, dragoni, centauri, inorogi, adică toate acele personaje ale basmelor clasice, inspirate din folclor sau ale miturilor popoarelor în care niciodată nu erau suficient de bine descrise, suficient de implicate în Aventură, suficient de "umanizate", aşa că mereu îţi doreai mai mult şi mai mult. De fapt, pentru cititori, acest tip de lectură, uneori deloc lipsită de profunzime şi deseori de o bună calitate stilistică reprezintă necesarul bilet spre acel EXIT, care clipeşte cu litere mari şi roşii la ieşirea din labirintul întunecat şi devenit în ultimul timp aproape-imposibil-de-locuit pe care îl reprezintă lumea noastră reală. Iată şi o primă legătură cu lumea virtuală, a gamer-ilor, căci fantasy-ul înseamnă o industrie dezvoltată pe mai multe planuri, printre care şi cea a jocurilor care au la bază cărţi "de specialitate", cum ar fi Heroes of Might and Magic sau Dungeons & Dragons şi culminînd cu cea a megaproducţiilor made in Hollywood, ecranizări după cărţi-cult care au propus fantasy-ul ca pe un trend, constituindu-se în acelaşi timp şi în adevăratul boom al genului .
Borderline
"Poveşti sau romane ce conţin un element substanţial cu caracter supranatural care se petrece în lumi imposibile, cu personaje imposibile". Iată una dintre primele definiţii ale fantasy-ului, mult prea generală, căci aici ar putea să intre la grămadă de la poveştile cu fantome, la complexe lumi
