Cele două porturi mari, Constanţa şi Rotterdam, ar putea colabora în viitor, olandezii aşteptând însă şi o clarificare în chestiunea administrării portului românesc de la Marea Neagră.
Portul Rotterdam este al patrulea ca mărime din lume. Faţă de Portul Constanţa, acolo este o altă planetă. Un singur exemplu: în viitorul apropiat, după ce se termină o nouă etapă de modernizare, de trei miliarde de euro, macaralele de aici vor funcţiona automat, fără să fie ghidate de om. Şoferul se identifică la poartă cu un card şi robotul îi încarcă, în câteva minute, containerele. Nu mai există nici hârtii vamale, totul se face computerizat şi online. În trecut, erau necesare opt persoane pentru o singură macara.
A explicat aceste lucruri, ieri, la Constanţa, primarul din Rotterdam, Ahmed Aboutaleb, care a venit însoţit de o amplă delegaţie. Din ea au făcut parte viceprimarul, procuror-şef din Rotterdam, şeful poliţiei, consilieri şi directori de relaţii internaţionale şi siguranţă publică. Una dintre temele discuţiei a fost şi Portul Constanţa. Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a luat cina cu Ahmed Aboutaleb. I-a pus o mie de întrebări, pentru că municipalitatea din Rotterdam deţine 70% din port şi pentru că Mazăre vrea şi el pachetul majoritar din compania care controlează Portul Constanţa. „Sistemul pe care îl au, administrativ, şi modul în care este interconectat Portul Rotterdam de oraşul Rotterdam este total diferit faţă de ce este în România“, a recunoscut Mazăre.
Exemplul sucului de portocale
În Portul Constanţa, macaralele sunt operate manual. Acesta nu apare nici măcar în primele 50 de porturi ale lumii, ca valori ale traficului. Primarul olandez este, cu toate acestea, interesat de o colaborare cu cei care conduc sau vor conduce Portul Constanţa (delegaţia are astăzi o întâlnire la Bucureşti cu reprezentanţi ai Guvernului). De ce? „Mă in
