de drumuri comunale neasfaltate, primarii se duc cu jalba în proţap pe la judeţe să capete ceva bani pentru ambiţiile satului: un km de drum asfaltat, un proiect de alimentare cu apă, un de drumuri comunale neasfaltate, primarii se duc cu jalba în proţap pe la judeţe să capete ceva bani pentru ambiţiile satului: un km de drum asfaltat, un proiect de alimentare cu apă, un pod…
Teoretic, banii se dau de la judeţ în funcţie de suprafaţa comunei şi numărul de locuitori. Practic, mai intervine şi elementul politic. Cu acest sistem, explică preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, Dragoş Benea, comunele bogate primesc cei mai mulţi bani, iar cele sărace - cei mai puţini. Pentru că, de regulă, comunele bogate au mai mulţi locuitori. În plus, de multe ori acestea sunt situate la marginea oraşelor, unde sunt supermarketuri sau agenţi economici prosperi, care plătesc taxe şi impozite semnificative, astfel că aceste comune, care au deja venituri proprii mari, primesc şi cei mai mulţi bani de la judeţ. Sistemul, deşi pare echitabil, adânceşte dis- crepanţele.
Un km de asfalt pe an
Prundu e o comună din judeţul Giurgiu cu 5.800 de locuitori. Are un buget de aproape 11 miliarde, venituri proprii de 5,3 miliarde, sume defalcate din TVA 5,5 miliarde ROL. Aceştia din urmă sunt alocaţi pentru plata salariilor din învăţământ, a asistenţilor personali, a asistaţilor social. Primarul localităţii, Vasile Andronache, a reuşit să asfalteze 2 km din 14; un km acum doi ani, un km anul acesta. Costul asfaltării - 5,4 miliarde ROL.
Primăriile încasează numai 80% din impozite
Veniturile proprii provin din taxele şi impozitele locale, pe proprietate. De regulă, acestea se încasează numai la nivel de 75 - 80%. Pentru comuna Măguri Răcătău, din judeţul Cluj, cu 2.500 de locuitori, bugetul e de 20 de miliarde lei, numai 25% acoperit din veniturile lo
