Boambele de Cotnari îşi umflă preţul de două ori până în Italia sau Rusia şi de patru până în pieţele noastre. Sursa: EPA
În anii trecuţi, pe la jumătatea lunii iunie, la piaţă, ceapa nouă, salata, legăturile de mărar şi pătrunjel se înghesuiau într-o margine de tarabă. Zeci de oboroace alimentau munţii de cireşe care creşteau pe sârghie precum se umflă laptele pe foc. Se făceau cozi, iar oamenii cumpărau cu sacoşele. Însă, anul ăsta nu mai e la fel. Plâng borcanele goale în cămară, iar la bucătărie nu mai miroase a dulceaţă. Cireşele au preţ de delicatese, 10 lei kilu’, trufandalele s-au dat chiar şi cu 15 lei.
Ieşi mai ieftin dacă faci compot de ananas sau kiwi şi dulceaţă din banane. Explicaţiile preţului se dau la umbra copacului, în "Ţinutul Cireşelor", care se întinde în judeţul Iaşi, pe dealurile din Cotnari, Scobinţi, Strunga şi Hârjoaia. Aici se îngraşă bine la soare, până pocneşte de dulceaţă, boamba de Cotnari, Vârtoasa, Van sau Inimă de porumbel.
Traseul Vârtoasei, din copac până la tarabă
Dacă cireşele au un ţinut, cu siguranţă capitala e la Comarna, la 20 de kilometri de Iaşi. "La noi, dacă nu ai o bucată de livadă, e ruşine să nu fi plantat măcar vreo 4-5 copaci în grădina din spatele casei. Ăştia te ţin o viaţă. Tata avea de la bunicu’ un cireş de 100 de ani", spune cireşarul Mihai Ichim.
SECRETE. Mihai Ichim creşte Vârtoasa de Comarna după un îndreptar nescris, moştenit de la tatăl şi bunicul său
Anul ăsta nu a atacat păduchele negru, nici monilioza, iar Vârtoasa de Cotnari s-a lăfăit în apa de ploaie cam când a avut nevoie. Ca și în anii trecuți, o mare parte dintre cireșele comărnenilor au intrat la butoi cu bioxid de sulf, pe 2 lei kilu’ și urmează să aterizeze în torturile și prăjiturile italienilor.
Anul trecut s-a cam supărat italianul când a văzut că unii săteni au cules
