Antonio, Antonello, Gianclaudio şi Giussepe,patru italieni din Albegna, o localitate turistică maritimă din regiunea Liguria, se plimbau, atăzi, cu câteva ore înainte de meciul dintre CFR şi Inter Milano prin centrul Clujului căutând un loc unde să mănânce şi plângându-se cât de frig este.
Antonio, un muncitor în construcţii de circa 4o de ani, mă cheamă aproape şi mă întreabă discret: „Am o nedumerire, am văzut foarte multe fete frumoase, singure. Ce se întâmplă? Unde sunt bărbaţii în oraşul acesta”. Îi explic că este vorba despre un oraş universitar şi profit de ocazie să-l întreb de când sunt în Cluj şi cum s-au distrat. „Suntem de marţi în Cluj, am venit cu cursă directă de la Bergamo, dar nu am avut ocazia să ieşim în oraş. Nu ştim unde să mergem să ne distrăm. Am primit ghidurile turistice greşite, erau numai muzeele trecute acolo, nu şi locurile de distracţie. Nu ne-a spus nimeni unde să mergem. Nu am părimit indicaţii de la nimeni. Noi trăim o aventură în fiecare zi, totul este nou, descoperim totul noi“, spune glumind Antonio, cel mai vorbăreţ dintre italieni. Văzând pe stradă că vorbesc italiană, un clujean intră în vorbă cu Antonio. Nu ştie italiană, dar enumeră cu vervă: „Forza Inter. Spaghetti, Italia, vita, pace, liberta, vino, Marcelo Masrtioani, Claudio Villa“. Antonio intră în joc şi îl completează pe român: „O sole mio, Sandro Mazolla, Inter“. Bărbaţii se strâng în braţe ca nişte vechi prieteni şi merg mai departe.
„Sunt locuri unde se trăieşte ca acum 50 de ani“
Întrebaţi despre Cluj, Antonello, un agent de turism de circa 40 de ani, spune: „Ne place oraşul, e plin de fete frumoase. Un oraş curat, ordonat, activ, cu oameni frumoşi“. Antonio îl completează: „Am mâncat bine la Cluj, mai ales în prima zi. Am fost aseară să vedem meciul Milano – Barcelona şi am fost astăzi în Târgu-Mureş. E un oraş frumos şi Târgu-Mureşu