Copacii încovoiaţi, strâmbi, plini de cioturi şi crăpături au devenit vedete. O dată jumuliţi, îmbinaţi şi fixaţi, ei devin staruri în grădinile oamenilor care îşi permit să le cumpere – de altfel, şi ei nişte vedete. Asta numai dacă pe aceste „strâmbături” pune mâna Ştefan Gyero, un meşter din Alba. El a devenit cunoscut tocmai pentru că nu s-a dus la pomul lăudat cu sacul, ci cu briceagul, la copacul „cel beteag”.

Ce alţii aruncau, Ştefan ridica şi-i dădea viaţă. Măiestria şi ingeniozitatea bărbatului au depăşit graniţele Vestului şi s-au întins în toată ţara. Săptămâna trecută l-am prins pe meşter la Braşov, în curtea unui „om cu stare”, din cartierul Florilor.

Totul a pornit

de la o masă

„Iniţial am vrut să fac o masă, cu o sticlă pe ea. Am făcut trei până la urmă, pentru că nu am putut să mă decid care este mai frumoasă. Două le-am vândut, iar una am lăsat-o la soacră. Nua durat mult şi au apărut şi clienţii. A venit unul şi a spus: «Dom’le ştii să faci o blibliotecă?», iar eu am spus da, fără să mă gândesc. «Da’ suport de flori faceţi?» Şi uite aşa am ajuns să mă perfecţionez. Astăzi fac căsuţe în copaci. M-am gândit şi eu apoi ce-ar merge pe piaţă. Când am văzut că un balansoar costă opt milioane în Metro, am zis că mai bine-l fac eu din lemn, durabil şi frumos. Din an în an m-am tot dezvoltat: lucrări din ce în ce mai multe, din ce în ce mai mari, oameni tot mai mari veneau să mă caute”, îşi aminteşte Ştefan Gyero.

Şi primarul are

mobilier făcut de Gyero

Şi când se referea la „oamenii mari”, Ştefan Gyero nu s-a sfiit să dea exemple. „Isărescu, Rus - fostul mi- nistru, patronul de la Parcul Hermes, Rozmarinul din Predeal. Mâine expediez un balansoar la primarul din Bucureşti, Adrian Videanu. El nu ştie de unde-i vine balansoarul, pentru că i l-a făcut cineva cadou. Chiar şi aici în Braşov am lucrat, pentru pr