A opta zi de proteste este întâmpinată în Egipt cu manifestaţii de amploare în Cairo şi Alexandria, unde organizatorii aşteaptă un milion de persoane. Protestatarii sunt de părere că Egiptul nu va fi liber atâta timp cât la putere se află Hosni Mubarak. Citiţi mai jos răspunsurile la principalele întrebări legate de protestele din Egipt.

Pentru ce sunt acţiunile de protest

Protestatarii vor democratizare, un guvern care să îi reprezinte cu adevărat. Ei vor ca preşedintele Hosni Mubarak (82 de ani) să demisioneze după 30 de ani de când deţine puterea şi să ia sfârşit regimul corupt de care se plâng.

Mânia este condusă, în mare parte, de frustrările economice. Egiptul a cunoscut o creştere dramatică a preţurilor în ultimii ani. Deşi guvernul a oferit subvenţii alimentare pentru a ajuta oamenii să suporte mai uşor creşterea preţurilor, mulţi trăiesc la limita sărăciei.

Economia Egiptului a stagnat mai multe decenii, dar în ultimii 10 ani a început să prospere, creând diferenţe mai mari între cei bogaţi şi cei săraci, a declarat Juan Cole, un istoric de la Universitatea din Michigan.

De ce acum şi ce a declanşat protestele

Valul de proteste din Tunisia, în urma căruia a fost răsturnat regimul autoritar, le-a demonstrat oamenilor din ţările apropiate, unde există aceleaşi probleme, că este necesară o revoltă.

Acesta a fost însă evenimentul de amploare, dar ceea ce i-a determinat pe tunisieni să iasă în stradă a fost un tânăr de 26 de ani, Mohamed Bouazizi, licenţiat în informatică. Pentru că nu-şi găsea de lucru, tânărul a început să vândă pe stradă fructe şi legume, dar în urma unui control de rutină, poliţia i-a confiscat marfa şi căruciorul, pe motiv că nu are autorizaţie. Mohamed a protestat vehement, iar poliţiştii l-au bătut şi l-au umilit. Disperat, tânărul a făcut rost de o sticlă cu benzină, s-a dus în faţa prefecturii di