O noua revista si-a facut aparitia in peisajul cultural al Clujului. Este vorba de Tabor, publicatie lunara editata de Mitropolia Clujului, Albei, Oradei si Maramuresului. Editorialul primului numar, semnat de IPS Bartolomeu Anania, ctitorul acestui mensual, ca si sumarul primelor aparitii definesc revista ca pe o arena de intalnire intre cult si cultura si ii atesta o sincera si reala vocatie a dialogului. Despre semnificatia acestui eveniment discutam cu prof. univ. dr. Mircea Muthu, decanul Facultatii de Litere din Cluj, membru in colegiul redactional al revistei.
- Care credeti ca este locul revistei Tabor in topografia publicistica a Clujului?
- Atunci cand vorbim despre topografia publicistica a Clujului, e bine sa ne referim la o perioada limitata, de la 1990 incoace, in care, pe de o parte, au continuat sa apara si s-au dezvoltat reviste clasicizate astazi, cum sunt Steaua, Tribuna, Korunk, Echinox, iar, pe de alta parte, au aparut reviste, cum ar fi Apostrof, care ii intregesc harta culturala. Daca incercam sa plasam Taborul pe aceasta harta, evident ca exista puncte comune si diferente specifice. Elementele comune constau, in primul rand, in preocuparea tuturor acestor publicatii spre latura teoretizanta, spre conceptualizarea unor directii, spre studiile de caz aplicate. La care se adauga aplicarea revistelor amintite la ritmurile existentei culturale dintr-o anumita perioada. Iar aici, Steaua, dar si Tribuna au avut un cuvant important de spus, intrucat au inregistrat, ca niste fine seismografe, miscarea culturala a Clujului, a Transilvaniei si, la urma urmelor, a tarii.
- IPS Bartolomeu declara ca publicatia raspunde unei realitati din cultura si spiritualitatea romaneasca contemporana, aceea a opacizarii dialogului. Cum reflecta programul revistei aceasta dorinta de deschidere?
- In spatiul cultural actual, macinat de a
