De-a lungul timpului, specia umana a fost modelata si schimbata de factori

obisnuiti ai selectiei naturale, precum foametea, bolile sau clima. Un nou

factor este insa pe cale sa intre in scena. Este vorba de schimbarile

culturale. De 20,000 de ani si mai bine, oamenii si-au modelat fara sa stie

propria evolutie, potrivit New York Times.

Cultura umana este definita in termeni largi ca fiind orice comportament

invatat, inclusiv utilizarea tehnologiei. Biologii au considerat mult timp

cultura ca fiind un scut ce protejeaza oamenii de forta altor presiuni de

selectie, ci nu ca pe un factor de selectie in sine. De exemplu, hainele si

adapostul diminueaza efectele frigului, iar agricultura atenueaza efectele

foametei.

Din cauza acestor actiuni, culturii i-a fost atribuit un rol de amortizare

a evolutiei umane firesti, sau chiar de oprire, dupa cum se credea in

trecut. Multi oameni de stiinta vad acum rolul culturii intr-o lumina

foarte diferita.

Desi protejeaza oamenii de alti factori, cultura in sine parte sa fie o

forta puternica de selectie naturala. Oamenii se adapteaza genetic la

schimbarile culturale marcante, cum ar fi noi diete. Aceasta interactiune

actioneaza mai repede decat alte forte de selectie, lucru care i-a

determinat pe unii specialisti sa considere co-evolutia gene-cultura ca

fiind maniera dominanta a evolutiei umane, potrivit studiului publicat de

Kevin N. Laland, biolog la Universitatea St. Andrews din Scotia, in revista

Nature Genetics.

Ideea ca genele si cultura conlucreaza exista de cateva decenii, dar a

inceput abia recent sa castige adepti. Doi militanti importanti, Robert

Boyd, de la Universitatea din California, Los Angeles, si Peter J.

Richerson, de la Universitatea din California, Davis au